Seismologul Bogdan Enescu, profesor asociat la Universitatea din Kyoto, Japonia, infirmă ipoteza conform căreia cutremurele din Vrancea și Oltenia s-au produs ca urmare a seismelor cu magnitudini foarte mari din Turcia. Specialistul spune, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că seismele pot „comunica” cumva între ele, dar precizează că este o falsă idee să credem că ceea ce s-a întâmplat în zona Olteniei a fost condiționat de ceea ce s-a întâmplat în Turcia.
Expertul în seismologie susține că, în toată această ecuație, „este posibil ca seismul din Oltenia să se fi produs puțin mai devreme, dar el oricum s-ar fi produs”. Bogdan Enescu subliniază însă că acestea sunt ipoteze care trebuie cercetate, nu doar din punct de vedere statistic, ci și din punct de vedere fizic.
Seismologul Bogdan Enescu a vorbit și despre cutremurele din Turcia, admițând că magnitudinea acestora i-a surprins chiar și pe specialiști.
Acesta a explicat și care sunt diferențele între un cutremur de suprafață și unul de adâncime, punctând că, în cazul celor de suprafață, intensitatea și numărul replicilor sunt mai mari decât în cazul unui seism de mare sau medie adâncime, cum sunt cele din Vrancea.
În cazul cutremurului cu magnitudine 7,8, seismologul Bogdan Enescu a spus că deși Turcia este cunoscută ca fiind predispusă la cutremure majore, seismului din 6 februarie a depășit orice estimare a specialiștilor pentru acea zonă.
„Cutremurele din Turcia s-au produs pe falia est-anatoliană, o falie care din punct de vedere istoric a produs cutremure mari. Cu toate acestea, magnitudinea acestui cutremur, de 7,8, a fost cumva neașteptată. Chiar istoric, cred că și cel mai mare cutremur înregistrat a avut o magnitudine mai mică. Mărimea acestui cutremur a surprins specialiștii.
Cutremurele sunt rezultatul stresului tectonic acumulat în pământ. Atunci când acest stres tectonic depășește un anumit prag, are loc alunecarea pe falie, cumva se rupe ceva în pământ.
În cazul acesta din Turcia, a fost vorba de placa anatoliană și placa arabă, care se mișcă una față de cealaltă pe orizontală și aceasta a produs cutremurul de 7,8″, a explicat seismologul român din Japonia.
Expertul seismolog a explicat că pagubele pe care le pot produce cutremurele depind de mai mulți factori, un rol mai important având frecvența undelor seismice decât energia eliberată.
Un același cutremur cu magnitudine 7, să zicem, care apare la suprafață, se simte local mult mai puternic, cu o intensitate mai mare decât un cutremur adânc sau de adâncime intermediară, cum sunt cele din Vrancea.
Contează foarte mult mecanismul de producere din focar, directivitatea undelor seismice. Cutremurele din Vrancea, de exemplu, se resimt pe o arie foarte, foarte extinsă și asta se explică și prin faptul că sursa este mai adâncă.
Mai există o diferență notabilă, din punct de vedere al replicilor seismice. Cutremurul de suprafață are mult mai multe replici, comparativ cu unul de adâncime intermediară sau mai adânc.
Magnitudinea unui cutremur este legată de energia eliberată din focarul seismic, energie eliberată sub forma undelor seismice. Pagubele, clădirile care sunt distruse, depind mai puțin de energia eliberată și mai mult de frecvențele undelor seismice„, a explicat profesorul seismolog Bogdan Enescu.
Legat de cutremurul cu magnitudine 5,7 din zona Oltenia, care s-a produs la o săptămână după cutremurele devastatoare din Turcia, Bogdan Enescu susține că există o oarecare comunicare între cutremure. Seismologul subliniază însă că zona Olteniei este cunoscută cu activitate seismică, deci era de așteptat ca un cutremur să se producă acolo.
„O mișcare seismică produsă pe o altă falie poate influența, prin schimbări de stres, ceea ce se întâmplă la o distanță apreciabilă. Cutremurele comunică, oarecum, între ele, însă principala sursă de acumulare de stres este dată de mișcarea seculară a plăcilor tectonice.
Este plauzibil să spunem despre seismele din Oltenia sau mai ales de cel din Vrancea – vă aduceți aminte că cel din Vrancea, de 3,1, s-a produs imediat după cel din Turcia cu magnitudine de 7,8 -, este posibil să facem această ipoteză, dar ea trebuie verificată, că aceste cutremure au adăugat o picătură acolo și aceste zone au alunecat mai devreme. Dar asta nu înseamnă că ele nu s-ar fi produs.
Cutremurul din Oltenia este posibil să se fi produs puțin mai târziu, nu știu exact cu cât, dar el oricum s-ar fi produs. Este o ideea falsă să credem că fără cutremurul din Turcia, cutremurul din Oltenia nu s-ar fi produs. Probabil că s-ar fi produs puțin mai târziu, dar astea sunt ipoteze care trebuie cercetate, nu doar din punct de vedere statistic, ci și din punct de vedere fizic”, a explicat Bogdan Enescu.
Bogdan Enescu a ajuns prima dată în Japonia în 1998, cu o bursă, iar lucrurile – atât cele pe plan personal, cât și cele profesionale – au făcut ca românul să rămână în ”Țara Soarelui Răsare”, mai ales că, susține specialistul, pentru un seismolog, Japonia este o zonă „ideală” de studiu.
Deși japonezii au trecut și ei prin tragedii și pagubele uriașe provocate de cutremure cu magnitudini mari, seismologul român susține că în Japonia se respectă standardele în construcții, iar lucrul făcut de mântuială nu-și găsește rostul, motiv pentru care sunt mai puține clădiri prăbușite.
Bogdan Enescu nu a uitat însă de unde a plecat, iar în prezent este implicat într-un proiect pe teme de cercetare seismică, împreună cu colegii români de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
„În momentul de față, sunt implicat într-un proiect împreună cu colegii de la INFP din România. Avem un proiect care are ca scop monitorizarea seismicității, detectarea unor fenomene mai neobișnuite, o gamă destul de largă de teme de cercetare seismică.
Am venit prima dată în Japonia în 1998, cu o bursă. Aici sunt cutremure multe, pentru un seismolog, este o zonă ideală. Nu îmi plac cutremurele, dar din punct de vedere profesional, sunt pâinea pentru care lucrez și trăiesc.
În Japonia, se construiește bine, dar asta nu înseamnă că nu sunt clădiri afectate de cutremure. Japonezii învață cumva din propriile greșeli și, bineînțeles, construiesc mai bine. În clădiri sunt seismometre care să aprecieze nu doar mișcările solului, dar și cum se comportă o clădire în timpul cutremurului.
Aici, standardele se respectă. Dacă nu construiești cum trebuie, legea își spune cuvântul, iar pedepsele se aplică”, a mai spus profesorul Bogdan Enescu.
Dezastrul din Turcia a deschis Cutia Pandorei și în ceea ce privește calitatea clădirilor prăbușite sau avariate și respectarea normelor de siguranță în construcție. The Guardian vorbește într-un material despre faptul că, după cutremurul din 1999, soldat cu peste 17.000 de morți, Turcia a adoptat – se pare însă că doar pe hârtie – unele dintre cele mai stricte norme de siguranță în construcții.
Aproape 24 de ani mai târziu, după cele două seisme care au îngenuncheat Turcia și Siria, oamenii își caută nu doar familiile, ci și răspunsuri pentru clădirile puse la pământ în câteva secunde. Experții în urbanism cer ca măcar la reconstrucție să fie respectate normele.
După cutremurul din 1999, autorităţile din Turcia au promis că vor implementa norme mult mai stricte privind regulile de siguranță în construcții. Mai mult, a fost introdusă și așa-numita „taxă de cutremur”, iar banii strânși ar fi trebuit să fie folosiți pentru pregătirea instituțiilor statului pentru a răspunde la dezastre.
Vicepreședintele turc Fuat Oktay anunța, în 11 februarie, că 113 persoane suspectate de neglijență în ridicarea clădirilor care s-au prăbușit au fost reținute, iar alte 20 au fost identificate. Dezvoltatorul unui complex rezidențial de lux din Antakya a fost prins la aeroport, când se pregătea să fugă în Muntenegru.
Ministrul Justiției a afirmat că cei responsabili vor fi pedepsiți, anunțând că pentru investigațiile legate de urmările devastatoare ale cutremurelor au fost formate echipe speciale de procurori.
Preşedintele Recep Erdogan a promis că reconstrucția clădirilor dărâmate se va finaliza într-un an.
CITEȘTE ȘI:
CUTREMUR în TURCIA. Imaginile groazei, filmate cu drona în provincia de frontieră Hatay